Catalin Raiu
Nevoia
de analiză a comportamentului politic cuprinzând deopotrivă aspecte ce țin de
sociologie politică, psihologie și comunicare politică, modul de expunere a
cetățenilor la informația politică sau marketing electoral este dată de lipsa
de autenticitate a structurilor politice românești postcomuniste: partidele
politice nu-și îndeplinesc încă rolul fundamental de a purta cererile
cetățenilor către stat, nu au identitate partizană și nu exploatează clivajele
politice pentru a se autogenera identitar. Sunt mai degrabă născute în
Parlament, nu în societatea civilă, și se prezintă sub forma unor rețele de
loialitate, clientelism și patronaj îngrămădite timid sub umbrele ideologice
menite să le țină în pas cu moda europeană.
Mai
mult decât atât câmpul politic românesc e marcat de o acută indistincție între
diverse forme de democratizare, orbire ideologică neoliberală și numeroase
pietre de moară moștenite din regimul comunist.
Pornim
de la premisa că o persoană nu gândește doar în funcție de existența sa
socială, ci că mai degrabă există un primat al politicului și politicii la
nivelul societății. Politica nu este un simplu reziduu al vieții sociale, ci
tabloul general al relațiilor și raporturilor de putere colectivă.
Mai mult
decât atât, analiza comportamentului politic este supusă rigorilor democrației,
dat fiind că însăși știința politică e prin excelență o știință a democrației
născută în anii 1920-1930 tocmai pentru a sprijini regimul democratic american.
Raportul
dintre cetățean și politică urmează logica modernă a consumismului. În măsura
în care cetățeanul consumă și prelucrează informație politică, șansele ca el să
fie exploatat și consumat de mediul politic scad. Credem că alegătorul
rezonabil tinde să se înmulțească în România și să se comporte ca un
antreprenor de sine investind în capitalul public.
În
acest context, noi ne ocupăm cu politica. Iar politica e diferită. E
independentă. E autonomă. E autosuficientă. E diferită de economie sau orice alt
domeniu, e independentă de legile altor domenii, se explică singură și
generează o multitudine de efecte sociale.
Suntem
subiectivi și promitem subiectivitate în jurul unui corp axiologic minimal format
din democrație, pluralism, liberalism politic și demnitate umană.
Nu
suntem ONG-iști de servietă, deci nu livrăm rețete prestabilite. Suntem însă
fideli instrumentelor de analiză ale științei politice academice, bunului simț
și onestității necesară pentru a discerne între patima politică, interesul
imediat și matricea structurală a unei politici autohtone care pentru tinde să
se sfarme sub propria-i greutate.
Noi nu
facem presă. Credem că un produs politic (fie doar și electoral) se poate vinde
prin sine însuși în măsura în care este autentic și surclasează
competiția.
Analizăm
comportamentul politic cu aroganța derivată din faptul că știința politică
știe, iar profesiunea de politician profesează. Prin urmare, politicianul care
profesează are nevoie de știință politică pentru a ști politică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu